Adoptii copii – cat de greu este sa adopti un copil in Romania?

Marirea familiilor este, astazi, un subiect destul de des intalnit printre cuplurile care isi doresc copii. Exista familii sau persoane care, dintr-un motiv sau altul, se gandesc benevol sau sunt nevoiti sa se indrepte catre adoptie. Acest lucru presupune un drum lung si plin de pasi administrativi care, cu multa rabdare si curaj, conduce la finalizarea cu succes a tuturor procedurilor. De acum incolo, parintii se pot gandi la viitorul celui mic, cum sunt limbile straine pe care este indicat sa le studieze. In acelasi timp, este imperios necesar ca ei sa cunoasca, in detaliu, care sunt drepturile lui. Cu scopul de a veni in ajutorul tau, am pregatit in randurile urmatoare un ghid detaliat cu privire la procesul de adoptii copii!

Ce documente sunt necesare pentru a incepe procesul de adoptii copii?

Din punct de vedere structural, exista mai multe tipuri de adoptie. Cu toate acestea, in ceea ce priveste adoptia interna si adoptia unui copil din sistemul de protectie, este mai intai necesara obtinerea atestatului de persoana/familie apta sa adopte. Acesta se obtine respectand cu atentie urmatorii pasi:

Cuplul sau persoana in cauza trebuie sa demareze procedura de informare prealabila si procesul de evaluare:

Pentru aceasta trebuie sa se prezinte la Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului (DGASPC) din judetul in care domiciliaza unul dintre membri care vor sa adopte. Pentru a salva timp si efort, o alternativa este reprezentata de contactarea unui organism privat roman autorizat (OMA);

Depunerea cererii pentru eliberarea atestatului de adoptie, alaturi de urmatoarele documente:

• O copie xerox a buletinului sau cartii de identitate, a permisului de sedere pe termen lung sau, dupa caz, a cartii de rezidenta permanenta;
• O declaratie autentica pe propria raspundere, in ceea ce priveste locuirea efectiva si continua pe teritoriul Romaniei in decursul ultimelor 6 luni anterioare depunerii cererii de evaluare. In tot acest timp, nu trebuie sa fi existat absente temporare care, cumulat, sa fi depasit 3 luni;
• O copie xerox a certificatului de nastere;
• O copie xerox a certificatului de casatorie, a hotararii de divort sau a certificatului de divort, daca este cazul;
• O copie xerox a titlului de proprietate sau alt document care sa ateste dreptul de folosina in ceea ce priveste locuinta;
• Certificatul de cazier judiciar;
• Adeverinta de venit sau alte documente prin care se atesta veniturile solicitantului sau ale solicitantilor;
• Un certificat sau o adeverinta medicala eliberata de medicul de familie referitoare lastarea de sanatate si la eventualele boli cronice, alaturi de rezultatul evaluarii psihiatrice;
• O declaratie a sotului care nu se asociaza la cererea de adoptie, cu indicarea expresa a motivelor neasocierii;
  • O declaratie autentica, pe propria raspundere, din care sa rezulte ca solicitantii nu sunt decazuti din drepturile parintesti. In acelasi timp, in aceasta trebuie sa  se mentioneze si faptul ca solicitantii nu au alti copii in sistemul de protectie speciala;
  • Certificatul de cazier judiciar al persoanelor cu care solicitantul locuieste;
  • Un certificat sau o adeverinta medicala eliberata de medicul de familie, din care sa rezulte starea de sanatate a celorlalte persoane cu care locuieste solicitantul. In acest document trebuie sa se mentioneze eventualele boli cronice, insotite de rezultatul evaluarii psihiatrice.

Ce se intampla daca unul dintre parintii adoptivi nu este de acord cu procesul de adoptie?

Intregul proces de adoptii copii poate fi destul de solicitant pentru orice cuplu. Daca sotul persoanei care inainteaza cererea de adoptie nu se alatura in cererea de adoptie, dar este in continuare casatorit, atunci acesta va trebui la randul sau sa prezinte anumite documente, respectiv:

• cerificatul de cazier judiciar;
• adeverinta medicala privind starea de sanatate si evaluarea psihiatrica;
• declaratia pe proprie raspundere in ceea ce priveste faptul ca membrul nu este scazut din drepturi parintesti;
• cerficatul medical si rezultatul evaluarii psihologice al celorlalte persoane din incinta locuintei.

Care sunt urmatorii pasi care trebuie urmati in procesul de adoptii copii?

In continuarea procesului, se impun o serie de pasi care trebuie sa fie urmati cu atentie si la termenele stabilite, respectiv:

• Evaluare din partea DGASPC/OPA – asupra garantiilor morale si a situatiei financiare ale familiei. Ulterior, intregul proces se continua cu pregatirea si consilierea celor care vor sa isi asume noul rol de parinte. Aceasta perioada poate dura si pana la 90 de zile;
• Evaluarea sociala – cuprinde o serie de minimum 6 intalniri cu asistentul social, iar evaluarea psihologica minimum 4. Pregatirea adoptatorilor se face prin intermediul a 3 sesiuni individuale de grup si se intinde pe o durata de minimum 12 ore;
• Obtinerea atestatului – imediat dupa ce atestatul este obtinut de viitoarea familie, persoana sau familia va intra oficial in Registrul National pentru Adoptii (R.N.A). Atestatul ramane valabil pana la 5 ani, iar copiii raman adoptabili pana la varsta de 18 ani.

Ce presupune adoptia unui copil din maternitate?

Adoptia unui copil din maternitate este posibila la copiii cu parinti necunoscuti, odata cu eliberarea certificatului de nastere in maximum 30 de zile. Bineinteles, nu inainte de finalizarea procesului de adoptie. In total, aceste formalitati pot dura chiar si 10 luni.

Legea adoptiei, cunoscuta si drept Legea nr. 273/2004 privind Procedura Adoptiei este foarte criticata si a fost deja supusa unor modifcari in 2020 privind actele normative. In acelasi timp, au fost criticare si aspecte privind spirjinul financiar acordat si demersurile administrative necesare.

Exista numeroase discutii pe diverse forumuri cu critici aduse la adresa autoritatilor romane privind ingreunarea procesului administrativ. Multi parinti considera ca demararea procedurii de adoptie este foarte dificila. Acestia isi doresc sa adopte copiii cat mai repede, inca de cand sunt foarte mici. Potrivit specialistilor, astfel se poate evita aparitia traumelor acestora in centrele de plasament si grija vindecarii micutilor dupa adoptie. De asemenea, se discuta despre cazuri cand copii cu dizabilitati i-au agresat pe cei sanatosi, iar aceste situatii nu au fost tinute sub control de cei din centrele de plasament. Ulterior, copiii adoptati s-au confruntat cu dificultati de adaptare in noile familii.

[ratings]