Care sunt semnele ca trebuie sa mergem cu copilul la psiholog?

De cele mai multe ori, parintii mergu cu copilul la psiholog atunci cand nu mai stiu cum sa comunice cu acesta. In foarte multe dintre cazuri, acestia nu mai gasesc solutii prin care sa se inteleaga cu cei mici. Fiecare copil si fiecare parinte are personalitatea sa, motiv pentru care interventia unui psiholog poate ajuta la reglarea relatiei dintre ei. Ideal ar fi ca vizita la psiholog sa fie una preventiva si sa nu survina unei incercari disperate de a repara o relatie de mult fisurata. Orice parinte ar trebui sa fie bine informat si sa se afle in masura sa isi creasca propriul copil intr-un mod asumat, asigurandu-se ca acesta este sanatos, echilibrat si sigur pe sine.

Un copil are nevoie de foarte multa comunicare pentru a se obisnui sa vorbeasca despre ceea ce i se intampla. De asemenea, acest proces este necesar pentru a invata cum sa se exprime. Desi parintii asteapta deseori ca acestia sa vorbeasca deschis despre tot ce li se intampla, acestia trebuie sa ii incurajeze pe copii sa se exprime. Orice schimbare aparuta in viata copiilor trebuie tratata cu atentie de catre parinti. Acest aspect poate oferi indicii cu privire la ceea ce li se intampla copiilor.

Care sunt semnalele des intalnite care atesta faptul ca trebuie sa mergem cu copilul la psiholog?

Neintelegerile si dificultatile in comunicare sunt doar cateva dintre indiciile clare, potrivit carora o vizita la psiholog este imperios necesara. Alaturi de acestea, amintim si:

• Dezvoltarea limbajului la copil se intampla foarte tarziu – prin comparatie cu ceilalti copii de aceeasi varsta. Cel mic vorbeste foarte putin sau chiar deloc;
• Copilul nu reuseste sa invete sa scrie, sa citeasca sau sa calculeze – desi ceilalti copii si-au insusit usor aceste abilitati. Daca va ramane prea mult in urma fata de ceilalti copii, acesta se va simti frustrat, anxios si chiar deprimat. De aceea, este recomandata o vizita la un psiholog;
• Cel mic nu are control sfincterian nici dupa varsta de 3 ani – uneori aceste comportamente apar din nevoia copilului de a primi atentie din partea parintilor;
• Copilul are insomnie si dificultati legate de somn – copilul fie doarme foarte mult, fie nu doarme suficient de mult. A doua zi este obosit sau mult prea agitat;
• Cel mic are probleme de alimentatie – copilul mananca prea putin, plange prea mult, refuza mancarea. In plus, acesta are nevoie, in permanenta, de povesti si desene animate pentru a fi convins sa manance;
• Copilul nu se concentreaza si nu e atent la nicio activitate – nici macar la cele care ii fac placere.

Ce alte indicii pentru parinti exista?

Pe langa cele mentionate mai sus, specialistii recunosc si urmatoarele indicii ca fiind semnale de alarma:

• Copilul se enerveaza in episoade foarte lungi – acest lucru se intampla atat acasa, cat si la gradinita si la locul de joaca. Este sfidator si certaret;
• Acesta are perioade cand e trist si se retrage – cel mic ajunge sa renunte la joc si sta in starea aceasta cam 2 saptamani;
• Cel mic refuza sa se separe de parinti – sau sa mearga in taberele scolare, precum si la petrecerile prietenilor unde este invitat;
• Nu mai vrea sa mearga la scoala sau la gradinita – din acest interval se exclud primele saptamani de gradinita din grupa mica sau din clasa I la scoala;
• Randamentul scolar este scazut – demonstrat si de notele mai putin bune, iar participarea la orele de studiu nu mai este la fel de activa;
• Cel mic devine agresiv sau este victima unor comportamente agresive – fie in raport cu colegii, fie in raport cu educatoarea sau invatatorii;
• Copilul devine auto-agresiv, ranindu-se fara a intentiona sa se sinucida – copilul se loveste intentionat de podea, perete sau adolescentul se juleste cu lama.;
• Ii este teama sa nu ia in greutate si prezinta tulburari de alimentatie – anumiti copii sau adolescenti care prezinta astfel de tulburari pot fi diagnosticati cu anorexie nervoasa si pot prezenta simptome de depresie si anxietate.

Exista cauze medicale care pot impune vizita in cabinetul un psiholog?

Vizita la un psiholog poate fi determinata de nenumarate cauze, in special cele de sorginte medicala. Alte semne de acest fel care subliniaza ca ar fi cazul sa mergeti cu copilul la psiholog pot fi:

• starile cu dureri de cap;
• senzatiile de voma sau de lesin;
• dureri de burta fara a se identifica o cauza somatica;
• probleme de sanatate fizica, care ii pot da o stare de tristete copilului.

De asemenea, vizita la un psiholog poate fi necesara si in urma unor evenimente din familie, precum:

• divortul parintilor;
• schimbarea domiciliului;
• pierderea unui animal de casa;
• decesul unei persoane dragi.

Suportul din partea psihologului poate usura tranzitia copilului prin schimbarile survenite. In plus, il pot ajuta sa isi exprime mai usor emotiile. Aceste dificultati emotionale pot fi mai bine gestionate si pot duce la evitarea unor traume. Un copil care are nevoie de atentie poate manifesta diverse simptome. In cazul in care toleranta celor din jur scade, acesta va incerca sa fie cat mai inventiv. Netratate din timp, aceste comportamente vor fi impregnate in personalitatea sa, copilul devenind fricos si nesigur pe el. Identificarea si controlul emotiilor negative care genereaza anumite atitudini si comportamente poate ajuta la canalizarea energiei sale catre activitati constructive si il pot pregati pe copil pentru urmatorii pasi in dezvoltarea sa.

[ratings]